În acel moment, timpul nu mai curgea- doar batea, ritmic, în inima vaporului.
Nu știam ce va urma. Plecarea a fost atât de nepregatita, încât parea mai degraba o fuga decât o alegere. Mi-am luat un rucsac, mi-am pus adidașii în picioare și am ieșit pe ușa ca și cum aș fi vrut sa scap de mine însumi.
Nu eravorba de o destinație.Era vorba de distanța.De acel spațiu dintre cine eram și cine speram sa devin. Autostrada nu m-a întrebat nimic. Nici șoferul de camion care m-a dus pâna la granița. Oamenii care m-au ajutat pareau sa înțeleaga,fara cuvinte,ca uneori tacerea e singura forma de compasiune.
Și mi-am urmat parintele de nevoința. Acolo unde era nevoie de noi. Dincolo de lumea învrajbita. În tacerea care vindeca. În rugaciunea care nu cere. În drumul care nu se încheie niciodata.Când am ajuns pe Sfântul Munte, parintele Partenie a fost întâmpinat cu tacere și cu închinaciuni. Frații îl cunoșteau. Nu din vorbe. Ci din rugaciune.
Dieser Download kann aus rechtlichen Gründen nur mit Rechnungsadresse in A, B, CY, CZ, D, DK, EW, E, FIN, F, GR, H, IRL, I, LT, L, LR, M, NL, PL, P, R, S, SLO, SK ausgeliefert werden.








